Cândva loc de ieșit la iarbă verde pentru locuitorii din vechiul Cluj Napoca, Andrei Mureșanu este astăzi unul dintre cele mai râvnite cartiere din noul Cluj Napoca. Încărcat cu o cultură și istorie bogată - da, știm că știți și nu vă mai spunem că strada e botezată după poetul care a scris imnul național - cartierul a fost, de-a lungul anilor, casa pentru oameni de renume precum scriitorul Ion Agârbiceanu, istoricul Alexandru Lapedatu, filosoful D.D. Roșca sau profesorul Iuliu Hațieganu. Perioada istorică în care s-a dezvoltat și oamenii care l-au locuit au conferit cartierului o alură de distincție.
Din punct de vedere urbanistic, Andrei Mureșanu a început să se dezvolte înaintea Primului Război Mondial, când pământul a fost împărțit în loturi și familii germane și maghiare, din diferite pături sociale, au început să-și construiască casele în zonă. Rezultatul au fost o serie de construcții de arhitecturi și mărimi diferite.
Entuziasmul victoriei din război și al unirii din 1918 s-a reflectat și în urbanism. Primăria din Cluj Napoca a acordat terenuri în Andrei Mureșanu familiilor înstărite de români, astfel încât în cartier s-au mutat avocați, academicieni și diverși alți specialiști. Ei și-au construit case în stilul neoromânesc, iar unele dintre aceste clădiri mai pot fi admirate și azi. Imediat după această etapă, în cartier au început să se mute familii și de alte naționalități, care și-au construit case în stiluri gotic, clasic, mediteranean ori romanic, și bună parte dintre ele mai putând fi admirate azi.
După Al Doilea Război Mondial însă, asemenea întregii țări, Andrei Mureșanu a intrat sub negura grea a comunismului. Specialiștii și intelectualii care altă dată se plimbau liniștiți pe străzile cu pomi fructiferi și verdeață, au devenit subit țintă a urii comuniste. Au fost acuzați că sunt opresori și dușmani ai poporului și, din motive cel mai adesea închipuite, unii au fost arestații, alții expulzați, iar casele le-au fost rechiziționate și folosite drept sedii de lucru ale noului regim.
Anii de comunism nu au fost ușori nici pentru cei rămași în casele lor, forțați de acum să locuiască într-o singură încăpere, în timp ce în celelalte încăperi locuiau familii de străini. În ciuda greutăților însă, locuitorii din Andrei Mureșanu și-au păstrat dârzenia și integritatea și au continuat să influențeze viața intelectuală a orașului.
Ca și celelalte etape istorice, revoluția din 1989 și concomitenta cădere a regimului comunist în România și-au lăsat și ele amprenta asupra cartierului. Libertatea mai mare a capitalismului a adus cu sine demolarea unor case și modificarea semnificativă a altora. Astăzi, Andrei Mureșanu reprezintă un mix architectural ce mai păstrează unele dintre casele de odinioară, vechi bijuterii arhitecturale, dar care are și case noi, cu arhitecturi moderne, sau case vechi, modificate după tendințe și nevoi noi. Tot în ultimii ani, au început să apară în cartier și ansambluri imobiliare de dimensiuni mici, formate din apartamente utilizate atât ca spații locative, cât și ca și sedii de firme.
În ce-i privește reperele geografice, cartierul Andrei Mureșanu se întinde în zona de sud-est a orașului și este delimitat după cum urmează:
· la nord, de strada Avram Iancu;
· la est, de străzile Constantin Brâncuși și Alverna;
· la sud, de cartierele Bună Ziua și Becaș;
· la vest, de strada Bisericii Ortodoxe.
Principalele străzi din cartier sunt Calea Turzii, strada Constantin Brâncuși și strada Alexandru Bohățiel. Andrei Mureșanu este ușor accesibil atât pietonal, cât și cu mașina, iar în ce privește transportul în comun, acesta este asigurat de linia numărul 21.
În pofida culturii și a istoriei sale bogate, cartierul Andrei Mureșanu are relativ puține puncte de atracție turistică și, spre deosebire de alte zone ale orașului, atrage puțini vizitatori străini. Localnicii merg însă deseori în Andrei Mureșanu, fie la plimbări melancolice pe aleile sale cu pomi, fie ca să își rezolve diferite probleme administrative în instituțiile care și-au făcut sedii în casele vechi ale cartierului, ca de exemplu:
- Direcția Generală de Pașapoarte, strada Andrei Mureșanu nr.16
- Sediul DIICOT Cluj, strada Andrei Mureșanu nr. 15
- Viceconsulatul Onorific al Republicii Italiene, strada France Anatole nr. 1.
În ce privește relaxarea, cartierul Andrei Mureșanu dispune de bistrouri și restaurante, precum și de cunoscuta Piață Engels, în care se găsește Parcul Ion Agârbiceanu, un punct de atracție pentru familiile cu copii.
Datorită bogatei sale culturi și istorii, a liniștii pe care o oferă și, mai ales, a proximității față de zona centrală și toate beneficiile pe care aceasta le oferă, cartierul Andrei Mureșanu reprezintă unul dintre cele mai atractive zone din Cluj Napoca, atât pentru investitori, cât și pentru locatari.
Surse și linkuri utile:
Traseul linia ctp 21: http://www.ctpcj.ro/index.php/ro/orare-linii/linii-urbane/linia-21
Damian, H., 2014, “Cartierul”, Agerkult, http://www.agerkult.ro/cartierul/
Articol scris de Anamaria Campean. Poți să vezi mai multe articole ale autoarei aici: http://www.anamariacampean.ro/